Vitamine solubile în apă



Vitamina B1 (tiamină)

Ce rol are în organism?
Participă la reglarea metabolizării carbohidraţilor şi furnizarea energiei sistemului nervos.


În ce alimente se găseşte?
Bune surse alimentare de tiamină sunt drojdia, seminţele oleaginoase, pâinea neagră, lintea uscată, gălbenuşul de ou, ficatul şi rinichii de porc.


Cine sunt persoanele cu risc de carenţă de vitamina B1 şi care sunt urmările acestui deficit?
Deficitul în forme mai atenuate cauzează oboseală, deteriorarea memoriei, tulburări de somn, anxietate, iar în formele mai grave, poate apărea boala numită beri-beri care cauzează tulburări ale sistemului nervos şi insuficienţă cardiacă, care este rară în ţările dezvoltate, însă regretabil afectează mulţi copii în ţările aflate în dezvoltare. Deoarece tiamina se găseşte mai ales în coaja boabelor de cereale, beri-beri apare în primul rând în zonele în care se consumă predominant cereale rafinate (pâine albă, orez alb). Un deficit mai grav de vitamina B1 poate fi cauzat de consumul cronic de alcool, însă poate apărea o carenţă mai mică şi în urma activităţii fizice intense, stărilor febrile, diareii îndelungate. Conform studiilor din Ungaria, aportul este sub nivelul necesarului mai ales în cazul persoanelor vârstnice, numărul persoanelor care suferă de carenţe de vitamina B1 fiind estimat la peste 10%.

 

De ce cantitate de vitamina B1 avem nevoie?
Necesarul de vitamina B1 la adulţi este de 1,1 mg pe zi.


Care sunt consecinţele posibile ale aportului excesiv de vitamina B1?
Vitamina B1 nu produce efecte secundare toxice nici în cazul unui aport semnificativ mai mare (100 mg) decât valorile recomandate menţionate.



Vitamina B2 (riboflavină)

Ce rol are în organism?
Participă la reglarea diferitelor procese metabolice şi este indispensabilă pentru respiraţia celulară.


În ce alimente se găseşte?
Bune surse alimentare de riboflavină sunt laptele şi produsele lactate, ficatul, carnea, legumele şi produsele de brutărie din făină integrală.


Cine sunt persoanele cu risc de carenţă de vitamina B2 şi care sunt urmările acestui deficit?
Carenţa, produsă cel mai des de alimentaţia deficitară, duce la crăparea mucoasei cavităţii bucale şi modificări la nivelul pielii (porţiuni cu roşeaţă, descuamare, cu foliculi plini de sebum).


De ce cantitate de vitamina B2 avem nevoie?
Necesarul la adulţi este de 1,4 mg pe zi.


Care sunt consecinţele posibile ale aportului excesiv de vitamina B2?
Riscul de supradozaj este nesemnificativ chiar şi în cazul unor doze semnificativ mai mari (>100 mg).



Vitamina B3 (nicotinamidă, niacină)

Ce rol are în organism?
Este indispensabilă pentru funcţionarea enzimelor care participă la respiraţia celulară.


În ce alimente se găseşte?
Bune surse alimentare de niacină sunt cărnurile, ficatul, laptele, drojdia, legumele şi cerealele (cu excepţia porumbului).


Cine sunt persoanele cu risc de carenţă de vitamina B3 şi care sunt urmările acestui deficit?
Carenţa, cauzată cel mai des de alimentaţie unilaterală, bazată pe porumb, duce la boala numită pelagra, care se manifestă prin inflamarea mucoaselor bucale, limbii şi pielii, diaree, confuzie şi tulburări ale memoriei.


BDe ce cantitate de vitamina D3 avem nevoie?
Necesarul la adulţi este de 16 mg pe zi.


Care sunt consecinţele posibile ale aportului excesiv de vitamina B3?
Poate fi consumată chiar şi o cantitate de 1 g (=1000 mg) fără riscul unor efecte secundare.



Acid folic (vitamina B4)

Ce rol are în organism?
Este un participant indispensabil la procesele de biosinteză şi alte procese metabolice. Printre altele, este necesar şi pentru formarea sângelui. În ultimul deceniu s-a confirmat că suplimentarea cu acid folic dinainte concepţiei şi pe timpul sarcinii poate reduce semnificativ riscul unor anomalii grave în dezvoltarea fătului.


În ce alimente se găseşte?
Bune surse alimentare de acid folic sunt legumele şi zarzavaturile.

 

Cine sunt persoanele cu risc de carenţă de acid folic şi care sunt urmările acestui deficit?
Deficitul – cauzat în primul rând de pierderile prin procesarea alimentelor (gătitul îndelungat) şi insuficienţele de asimilare – duce la anemie. Conform estimărilor, carenţa de acid folic în rândul populaţiei ungare poate atinge 20%.


De ce cantitate de vitamina acid folic avem nevoie?
La copii, în funcţie de vârstă, necesarul zilnic este de 25-200 micrograme, la adulţi 200 micrograme. În perioada sarcinii, conform datelor disponibile, se recomandă un aport de acid folic de 400-800 micrograme pe zi.

 

Care sunt consecinţele posibile ale aportului excesiv de acid folic?
Cu toate că acidul folic nu este toxic nici la doze mari, se recomandă o suplimentare maximă de 1000 mg (1 mg) pe zi, deoarece dozele mai mari pot tulbura efectul unor medicamente şi pot ascunde simptomele lipsei de vitamina B12.


 



Vitamina B5 (acid pantotenic)

Ce rol are în organism?
Fiind componentă a aşa-zisei coenzime A, reglează numeroase reacţii de eliberare a energiei sau reacţii biochimice constructive.


În ce alimente se găseşte?
Bune surse alimentare de acid pantotenic sunt leguminoasele, cărnurile, ficatul, cerealele.


Cine sunt persoanele cu risc de carenţă de vitamina B5 şi care sunt urmările acestui deficit?
Carenţa produce oboseală, dureri de cap, ameţeli, tulburări de somn, în cazurile mai grave, amorţeala picioarelor şi braţelor, crampe musculare. În condiţiile unei alimentaţii diverse corespunzătoare, o deficienţă clinică la om apare rar. Însă activităţile fizice solicitante şi stresul îndelungat pot duce la acest fenomen.

 

De ce cantitate de vitamina B5 avem nevoie?
Necesarul la adulţi este de 6 mg pe zi.


Care sunt consecinţele posibile ale aportului excesiv de vitamina B5?
Nici dozele mari (500 mg) nu provoacă efecte secundare.



Vitamina B6 (piridoxină)

Ce rol are în organism?
Participă la reglarea multor procese metabolice, este indispensabilă pentru funcţionarea sistemului nervos, metabolismul pielii şi formarea sângelui.


În ce alimente se găseşte?
Bune surse alimentare de piridoxină sunt cărnurile şi ficatul.


Cine sunt persoanele cu risc de carenţă de vitamina B6 şi care sunt urmările acestui deficit?
Deficitul este cauzat cel mai des de alimentaţia săracă, efectele medicamentelor (de ex. contraceptive hormonale), consumul regulat de alcool. Deficienţa de vitamina B6 poate duce la inflamaţia pielii şi limbii, anemie şi – în special la bebeluşi şi copiii mici – la convulsii.


De ce cantitate de vitamina B6 avem nevoie?
Necesarul la adulţi este de 1,4 mg pe zi.


Care sunt consecinţele posibile ale aportului excesiv de vitamina B6?
Nu cauzează toxicitate acută nici la doze mari. La adulţi, s-au observat efecte secundare la nivelul sistemului nervos în cazul administrării îndelungate de 200 mg. La copii, nu sunt cunoscute astfel de date, însă, deoarece administrăm vitamina B6 şi ca antiemetic şi este un medicament care se regăseşte în multe gospodării, se va asigura că nu este accesibilă copiilor.



Vitamina B12 (Cobalmina)

Ce rol are vitamina B12 în organism?

 

Vitamina B12 este necesară pentru sinteza hemoglobinei (substanță responsabilă de transportul oxigenului în sânge), metabolismul normal al lipidelor și proteinelor și dezvoltarea normală a tubului neural la fat (formațiunea din care se va dezvolta sistemul nervos al bebelușului).

 

În ce alimente găsim vitamina B12?

 

Organismul uman nu este capabil să âși sintetizeze propria vitamina B12, așadar aportul zilnic necesar trebuie asigurat din alimentație.

Sursele principale în care se găsește cobalamina sunt alimentate de origine animală precum carnea, ouăle și lactatele fermentate.

Vitamina B12 se găsește și în alimente de origine vegetale, însă ea nu este absorbită similar cu vitamina B12 provenită din surse animale. Printre sursele vegetale de vitamina B12 sunt soia fermentată, ciupercile Shitake, algele sau drojdia.

O importantă sursă de B12 o reprezintă alimentele fortifiate cu această vitamină sau suplimentele alimentare cu administrare orală.

 

Cum apar carențele de vitamina B12?

 

Carențele apar atât printr-o alimentație deficitară, cât și din cauza unor tulburări care pot afecta modul în care este absorbită vitamina de către organism.

Persoanele care au boli inflamatorii intestinale (boala Crohn, boala celiacă), precum și pacienții care au suferit diverse intervenții chirurgicale asupra tractului digestiv sunt la fel de expuși posibilelor stări carențiale de B12.

Alte cauze care pot declanșa carența de cobalmină sunt lupusul și afecțiunile autoimune, alcoolismul, afecțiunile bacteriene sau parazitare la nivel digestiv.

 

Care sunt efectele deficitului de B12?

 

Primele semne care pot indica o lipsă de vitamina B12 sunt stările de amețeală, oboseală, bătăile accelerate ale inimii și paloarea.

Pe măsură ce deficitul se accentuează, pot să apară tulburări digestive (greață, vărsături, lipsa poftei de mâncare, balonare), senzația de furnicături și arsuri la nivelul mâinilor și picioarelor, tulburări de vedere, probleme de memorie, depresie, tulburări comportamentale.

 



Vitamina H (biotină)

Ce rol are în organism?
Biotina este o componentă enzimatică indispensabilă pentru metabolismul lipidelor şi carbohidraţilor. Este produsă de bacteriile intestinale.


În ce alimente se găseşte?
Surse alimentare bune de biotină sunt ficatul, roşiile, drojdia, gălbenuşul de ou. Un fapt interesant este că o componentă a albuşului de ou crud, avidina, împiedică asimilarea biotinei. Acest efect advers este eliminat prin fierberea sau prăjirea ouălor.


Cine sunt persoanele cu risc de carenţă de biotină şi care sunt urmările acestui deficit?
Deficienţa de biotină poate fi cauzată de alimentaţia artificială şi tulburările de asimilare. Simptomele nu sunt specifice: oboseală, dureri musculare, lipsa poftei de mâncare, eventual anemie.


De ce cantitate de biotină avem nevoie?
Necesarul la adulţi este de 50 micrograme pe zi.



Vitamina C (acid ascorbic)

Ce rol are în organism?
Este una dintre cele mai cunoscute vitamine. Este indispensabilă pentru formarea ţesuturilor conjunctive, ţesuturilor osoase, dinţilor, vindecarea rănilor şi numeroase alte procese metabolice, de ex. asimilarea fierului.

 

În ce alimente se găseşte?
Bune surse alimentare de vitamina C sunt ardeii verzi, salata verde, broccoli, varza de Bruxelles, cartofii, măceşele, fructele proaspete. Gătitul, friptul, înmuierea îndelungată, vărsarea apei în care au fost fierte alimentele, reîncălzirea alimentelor duc la pierderi semnificative de acid ascorbic.


Cine sunt persoanele cu risc de carenţă de vitamina C şi care sunt urmările acestui deficit?
Boala produsă de deficienţa acestei vitamine este scorbutul, al cărui simptom specific este apariţia unor sângerări pe corp. O deficienţă în formă mai atenuată a vitaminei C este semnalată de oboseala cronică şi slăbiciune, iritabilitate, lipsa poftei de mâncare şi pierderea în greutate. Condiţiile care necesită un aport sporit de vitamina C sunt solicitările intelectuale şi fizice, stările febrile, stresul, bolile, recuperarea post-operatorie.

 

De ce cantitate de vitamina C avem nevoie?
Necesarul stabilit pentru adulţi este de 80 mg pe zi.


Care sunt consecinţele posibile ale aportului excesiv de vitamina C?
Cu toate că acidul ascorbic nu este toxic nici la doze mari, un aport zilnic de peste 1000 mg pe termen lung creează o predispoziţie la formarea calculilor renali şi exces de fier, de aceea nu se recomandă.



delFolic acid (pteroyl-L-glutamic acid)

What role does it play in the organism?
Folic acid is essential for biosynthetic and other converting processes. Among other things, it is necessary for blood formation. It was proven in the past decades that with an appropriate folic acid intake prior to conception, the risk of severe foetal development disorders can be reduced considerably.
 

What foodstuffs contain it?
Good dietary folic acid sources are vegetables and culinary plants.
 

Who are exposed to folic acid deficiency and what does this deficiency state cause?
Its deficiency, caused mainly by cooking techniques (cooking for a long time), causes absorption insufficiency, leading to anaemia. It is estimated that the incidence rate of folic acid deficiency might affect 20% of the Hungarian population.
 

What is the recommended intake for folic acid?
The daily requirement is 25-200 micrograms for children depending on age and 200 micrograms for adults. According to data, the recommended daily intake for folic acid is 400-800 micrograms during pregnancy.
 

What are the health risks of excessive folic acid intake?
Although folic acid is not toxic even in high doses, a daily maximum intake of 1000 micrograms (1 mg) can be recommended, because a dose higher than this might interact with the effect of particular medicines and may also hide the symptoms of for example Vitamin B12 deficiency.




back

© Copyright 2012 Béres Pharmaceuticals Ltd.

Increst Communication