Vitamine liposolubile

Unul dintre cele mai importante elemente în păstrarea sănătăţii este alimentaţia echilibrată şi diversă. Alimentaţia echilibrată acoperă necesarul de energie şi nutrienţi, asigură proporţia adecvată a nutrienţilor, iar alimentaţia diversificată (mixtă) înseamnă prezenţa diferitelor categorii de alimente şi mâncăruri în regimul alimentar. Alimentele noastre furnizează organismului aproximativ 40 tipuri de nutrienţi. În funcţie de rolul primordial pe care-l joacă, aceştia pot avea rol plastic (proteine, minerale), energetic (grăsimi, carbohidraţi) şi regulator (vitamine, microelemente). Necesarul zilnic al organismului de vitamine şi microelemente este extrem de redus, de la câteva micrograme la câteva 100 de miligrame, adică mult chiar şi sub nivelul de 1 gram. Cu toate acestea, în pofida ocurenţei lor în cantitate extrem de mică, un aport insuficient cauzează tulburări în funcţiile biologice, iar lipsa totală a lor este incompatibilă cu viaţa.



Vitamina A (retinol)

Ce rol are în organism?
Dintre numeroasele funcţii, cea mai cunoscută are legătură cu vederea. Fiind componentă a pigmentului fotosensibil al membranei neuronale oculare (retinei), are un rol central în vederea pe timp de zi, nocturnă şi în culori. În plus, este indispensabilă şi pentru sănătatea ţesutului epitelial (piele, mucoase) şi numeroase alte funcţii vitale (de ex. reproducere, imunitate corespunzătoare).


În ce alimente se găseşte?
Surse alimentare bune de vitamina A sunt ficatul, gălbenuşul de ou, laptele, produsele lactate. Precursorii (aşa-zisele provitamine ale) vitaminei A sunt carotenoidele. Reprezentantul cel mai cunoscut al acestora este betacarotenul. Din provitamine, organismul poate sintetiza vitamina A. Surse bune de betacaroten sunt următoarele legume şi fructe: morcovii, napii, spanacul, dovleacul, caisele, pepenele galben.


Cine sunt persoanele cu risc de carenţă de vitamina A şi care sunt urmările acestui deficit?
Deficitul, cauzat în primul rând de obiceiurile alimentare, cauzează slăbirea vederii nocturne, uscăciunea ochilor şi alte îmbolnăviri oculare şi încetineşte creşterea la copii.


De ce cantitate de vitamina A avem nevoie?
La copii, în funcţie de vârstă, necesarul zilnic este de 1400-3333 IU/zi (= 420-1000 micrograme/zi), la adulţi de 2666-3333 IU/zi (= 800-1000 micrograme/zi). (1 IU = 0,3 micrograme)


Care sunt consecinţele posibile ale aportului excesiv de vitamina A?
Excesul de vitamina A (intoxicare) se poate cauza prin administrarea unei cantităţi zilnice de 100 000 IU pe o perioadă îndelungată (această cantitate fiind de 100-125 mai mare decât cantitatea zilnică recomandată). Şansele ca acest lucru să se întâmple sunt mici, deoarece este aproape imposibil să administrăm o asemenea cantitate de vitamina A timp îndelungat. Însă trebuie precizate două aspecte. Primul este că aportul ridicat de vitamina A în timpul sarcinii poate dăuna fătului, de aceea în timpul sarcinii este interzis consumul unei cantităţi mai mari de 5000 IU pe zi. Conform unor cercetări recente, aportul de vitamina A peste valorile recomandate creşte riscul osteoporozei. De aceea, se recomandă să fie respectate cantităţile zilnice recomandate.



Vitamina D3 (colecalciferol)

Ce rol are în organism?
Cea mai importantă funcţie a acestei vitamine este că păstrează echilibrul calciului în organism: ajută la asimilarea calciului şi previne excretarea acestuia, asigurând un nivel adecvat de calciu în sânge, adică prezenţa calciului în cantitatea potrivită indispensabilă pentru formarea oaselor. Vitamina D este sintetizată în cea mai mare cantitate la nivelul pielii sub efectul razelor UV-B ale soarelui.

 

În ce alimente se găseşte?
Surse de vitamina D sunt laptele şi produsele lactate, ouăle, ficatul.


Cine sunt persoanele cu risc de carenţă de vitamina D şi care sunt urmările acestui deficit?
Cauza cea mai frecventă a deficitului este lipsa expunerii la soare, iar într-o măsură mai mică, aportul alimentar insuficient, însă pot fi de vină şi afecţiunile cronice ale ficatului şi rinichilor. Categoria cu risc ridicat sunt copiii, însă mai nou s-a descoperit că aportul de vitamina D este insuficient şi la un număr semnificativ din rândul adulţilor, mai ales al populaţiei vârstnice. Boala cauzată de deficitul de vitamina D este rahitismul la copii şi osteomalacia la adulţi. Ambele boli sunt caracterizate de diferite schimbări şi deformări ale oaselor.


De ce cantitate de vitamina D3 avem nevoie?
Conform celor mai noi recomandări consensuale din Ungaria (2014), aportul recomandat de vitamina D pentru copii este de 600-1000 IU/zi, la adulţi şi femei însărcinate este de 1500-2000 IU/zi, iar la persoanele supraponderale de 2000-4000 IU/zi.


Care sunt consecinţele posibile ale aportului excesiv de vitamina D3?
Administrarea a 40 000 IU/zi la copii şi 100 000 IU/zi la adulţi timp de câteva luni duce la supradozare, care se manifestă prin nivelul ridicat de calciu în sânge, depuneri anormale de calciu şi daune la nivelul rinichilor.



Vitamina E (alfa-tocoferol)

Ce rol are în organism?
Tocoferolii, – dintre care cel mai activ e alfatocoferolul – sunt aşa-zisele substanţe cu efect antioxidant, adică neutralizează radicalii liberi cu efect advers şi protejează sănătatea membranei celulare.


În ce alimente se găseşte?
Bune surse alimentare de vitamina E sunt uleiurile vegetale, plantele verzi şi germenii de cereale.


Cine sunt persoanele cu risc de carenţă de vitamina E şi care sunt urmările acestui deficit?
Vitamina E apare mai ales la nou-născuţi, însă poată apărea şi la copiii mai mari cu alimentaţie deficitară. Lipsa acestei vitamine cauzează, printre altele, tulburări ale sistemului nervos, deteriorarea globulelor roşii, iar după atingerea vârstei pubertăţii, infertilitate. La adulţi, cauza principală a lipsei de vitamina E este aportul deficitar şi problemele de asimilare.

 

De ce cantitate de vitamina E avem nevoie?
La adulţi, cantitatea zilnică recomandată este de 12 mg în Ungaria. (1 IU =1 mg)


Care sunt consecinţele posibile ale aportului excesiv de vitamina E?
Simptome de supradozare sunt cauzate de administrarea unei cantităţi de 800 mg/zi (de 80 de ori mai mult decât cantitatea zilnică recomandată) timp de câţiva ani, manifestându-se în primul rând prin slăbiciunea muşchilor, oboseală, greaţă, iar în cazurile mai grave, probleme de coagulare.



Vitamine K1 şi K2 (filochinonă, menachinonă)

Ce rol are în organism?
Vitamina K1 este prezentă în plante, iar vitamina K2 este produsă în organism de bacteriile intestinale. Sunt indispensabile pentru formarea factorilor de coagulare a sângelui şi pentru legarea calciului la nivelul ţesutului osos.

 

În ce alimente se găseşte?
Bune surse alimentare de vitamina K sunt roşiile, varza de Bruxelles, napii, spanacul, germenii de grâu, broccoli şi ficatul (de porc, vită, viţel).

 

Cine sunt persoanele cu risc de carenţă de vitamina K şi care sunt urmările acestui deficit?
Deficitul se manifestă prin probleme de coagulare a sângelui şi de osteogeneză. Categoriile cu risc ridicat de deficitul vitamine K sunt nou-născuţii hrăniţi cu lapte matern, deoarece acesta are un conţinut scăzut de vitamina K, iar flora bacteriană care o produce încă lipseşte din intestine. De aceea, mai nou nou-născuţii sunt suplimentaţi cu vitamina K în primele săptămâni de viaţă. La vârste mai mari, carenţa poate fi cauzată mai ales de aportul alimentar deficitar.


De ce cantitate de vitamina K avem nevoie?
La adulţi, cantitatea zilnică recomandată este de 75 micrograme în Ungaria.


Care sunt consecinţele posibile ale aportului excesiv de vitamina K?
Vitamina K produse simptome de supradozaj doar în cantităţi foarte mari.




back

© Copyright 2012 Béres Pharmaceuticals Ltd.

Increst Communication