Trace Element Glossary

Mineralele şi microelementele se disting în principiu prin cantitatea în care sunt prezente în organism. Fiind disponibile în cantităţi mai mari, mineralele pot fi identificate relativ uşor, însă microelementele pot fi detectate doar în urme, adică organismul nostru le conţine în cantităţi foarte mici. De aici şi denumirea. Mineralele mai sunt cunoscute şi sub denumirea de macroelemente, iar microelementele sub denumirea de oligoelemente.

  • Fluor
  • Bor
  • Zinc
  • Crom
  • Mangan
  • Cupru
  • Seleniu
  • Fier
  • Molibden
  • Vanadiu
  • Cobalt

 




Bor

Ce rol are în organism?
Borul este un microelement neesenţial. Cel mai important rol al său este participarea la reglarea remodelării oaselor, un proces constant, în condiţiile normale.

 

În ce alimente se găseşte?
Bune surse alimentare de bor sunt legumele şi fructele.

 

Cine sunt persoanele cu risc de carenţă de bor şi care sunt urmările acestui deficit?
Deficienţa de bor apare în condiţiile unui aport insuficient prin alimentaţie. S-a observat că aportul redus de bor creşte pierderile de calciu şi magneziu, care duc la tulburarea echilibrului proceselor de construcţie şi remodelare a oaselor şi pierderea masei osoase.

 

De ce cantitate de bor avem nevoie?
Necesarul zilnic de bor estimat este de 1,5 mg.

 

Care sunt consecinţele posibile ale aportului excesiv de bor?
Un aport excesiv de bor pe termen lung (>13 mg/zi) poate duce la greaţă, vărsături, dureri abdominale, transpiraţie nocturnă.



Fluor

 

Rolul principal al fluorului constă în formarea dinţilor şi oaselor, şi 95% din el se găseşte tot în aceste două organe. Una dintre cauzele cariilor dentare – regretabil o boală populară – este tocmai aportul insuficient de fluor. Dacă apa din zona reşedinţei conţine mai puţin de 1 mg/litru de fluor, acesta trebuie suplimentat.

 

Pentru ce este necesar?

  • Formarea oaselor
  • Formarea smalţului dinţilor

 

În ce cantitate este necesar?
Mare parte din necesarul de fluor se asigură din apă şi, oricât de surprinzător ar părea, din pastele de dinţi cu fluor. Aportul zilnic de fluorură recomandat pentru adulţi este de 3,5 mg.

 

În ce se găseşte?
Cea mai bună sursă de fluor este apa potabilă bună, precum şi apele minerale cu conţinut de fluor, însă mult fluor se găseşte şi în ceai şi în oasele peştilor (sardinie).

 

Deficienţe
Probleme în creşterea dinţilor, osificare, carii dentare. Pentru asigurarea efectului protector, este necesar un aport zilnic de cel puţin 1,5 mg de fluor, cel mai eficient fiind cel înainte de apariţia dinţilor sau chiar în perioada sarcinii.

 



Zinc

Ce rol are în organism?
Zincul este un microelement vital. Joacă un rol esenţial în stabilizarea membranelor celulare, asigură structura spaţială a acizilor nucleici pentru transmiterea informaţiei (ADN, ARN). Este indispensabil pentru funcţiile imunitare, formarea hormonilor şi împreună cu insulina, în metabolismul normal al zaharurilor. Zincul este necesar şi pentru sănătatea celulelor epiteliale şi vindecarea rănilor.

 

În ce alimente se găseşte?
Bune surse alimentare de zinc sunt cărnurile, iar dintre plante, leguminoasele, însă în cazul acestora din urmă, conţinutul ridicat de fibre duce la o utilizare insuficientă.

 

Cine sunt persoanele cu risc de carenţă de zinc şi care sunt urmările acestui deficit?
Deficienţa de zinc apare în primul rând din cauza unui aport insuficient prin alimentaţie. Conform unor date din Ungaria, deficienţa de zinc apare mai ales în rândul femeilor, însă valoarea de deficienţă menţionată la vitamine (când aportul este doar la nivelul necesarului sau sub acesta), apare des şi la bărbaţi. În cazul unei lipse de zinc, în funcţie de gradul deficienţei, apar inflamaţii la nivelul pielii, căderea părului, tulburări ale sistemului imunitar, retard în creştere, scăderea poftei de mâncare, funcţia redusă a glandelor reproductive.

 

De ce cantitate de zinc avem nevoie?
Necesarul la adulţi este de 10 mg pe zi.

 

Care sunt consecinţele posibile ale aportului excesiv de zinc?
Un aport care depăşeşte semnificativ (de câteva ori) necesarul poate duce la deficienţă de cupru, vărsături, diaree.



Iodine

What role does it play in the organism?
As a constituent of thyroid hormones, iodine plays an essential part in the organism.
 

What foodstuffs contain it?
Foodstuffs rich in iodine are sea fish and sea salt.
 

Who are exposed to iodine deficiency and what does this deficiency state cause?
Iodine deficiency emerges if the daily intake is < 20 µg. Mild iodine deficiency causes goitre, while its severe form causes mental and physical retardation (cretinism) in children, and leads to the deficient functioning of the thyroid gland in adults. In continental areas, such as Hungary, extensive regions are still iodine deficient.
 

What is the recommended intake for iodine?
The daily requirement is 40-150 µg for children depending on age and 150 µg for adults.
 

What are the health risks of excessive iodine intake?
In the case of an intake more than 10 times higher than the daily requirement may result in goitre, the iodine level increases in the blood, stomach irritation might occur and skin lesion may appear.



Crom

Ce rol are în organism?
Cromul este un microelement vital. Cel mai important rol al său este participarea la metabolizarea zaharurilor, creşterea toleranţei la glucoză şi contribuţia la efectul insulinei de a regla glicemia. În plus, are o influenţă pozitivă şi asupra metabolizării lipidelor.

 

În ce alimente se găseşte?
Bune surse alimentare de crom sunt drojdia de bere, carnea, brânzeturile, leguminoasele şi boabele de cereale cu măciniş integral.

 

Cine sunt persoanele cu risc de carenţă de crom şi care sunt urmările acestui deficit?
Deficienţa patologică a cromului este rară şi s-a observat doar în condiţiile alimentaţiei artificiale. În urma deficienţei de crom, creşte nivelul colesterolului şi glicemia, precum şi necesarul de insulină al ţesuturilor. Conform datelor din Ungaria, din cauza aportului insuficient prin alimentaţie, există o deficienţă răspândită de crom apropiată de valoarea limită, care nu provoacă boală, însă are efect advers asupra echilibrului organismului.

 

De ce cantitate de crom avem nevoie?
Necesarul la adulţi este de 40 micrograme pe zi.

 

Care sunt consecinţele posibile ale aportului excesiv de crom?
Intoxicarea cu crom s-a observat doar în condiţiile îmbolnăvirii profesionale, în rândul persoanelor care lucrează cu metalul. În condiţii normale, nu există risc de supradozaj cu crom.



Mangan

Ce rol are în organism?
Manganul este un microelement vital. Participă la procesele esenţiale ale metabolismului, fiind un element structural în multe enzime. Contribuie la eliberarea energiei din alimentaţie, protecţia împotriva radicalilor liberi, procesul de coagulare a sângelui şi osteogeneză (vitamina K ce are un rol vital în coagularea sângelui şi formarea oaselor este „funcţională“ doar împreună cu manganul).

 

În ce alimente se găseşte?
Bune surse alimentare de mangan sunt cerealele şi seminţele oleaginoase.

 

Cine sunt persoanele cu risc de carenţă de mangan şi care sunt urmările acestui deficit?
Deficienţa de mangan apare aproape exclusiv în urma unui aport insuficient prin alimentaţie şi duce la coagularea întârziată a sângelui, retard în creştere, tulburări în metabolizarea carbohidraţilor şi lipidelor. Conform datelor din Ungaria, aportul mediu de mangan este sub nivelul necesar.

 De ce cantitate de mangan avem nevoie?
Necesarul la adulţi este de 2 mg pe zi.

 

Care sunt consecinţele posibile ale aportului excesiv de mangan?
Intoxicarea cu mangan nu apare în condiţiile normale, fiind observată exclusiv la muncitorii din minele de mangan şi în prelucrarea minereurilor.



Molibden

Ce rol are în organism?
Molibdenul este un microelement vital. Este necesar în funcţionarea a trei enzime din organismul uman. Acestea participă la descompunerea acizilor nucleici şi aminoacizilor şi la neutralizarea anumitor substanţe nocive (aldehide).

 

În ce alimente se găseşte?
Bune surse sunt leguminoasele, cerealele şi organele interne.

 

Cine sunt persoanele cu risc de carenţă de molibden şi care sunt urmările acestui deficit?
Deficienţa de molibden este rară şi a fost observată doar în condiţiile alimentaţiei artificiale. În cazurile atenuate, provoacă labilitate psihică (iritabilitate), iar în formele mai grave, provoacă simptome la nivelul sistemului nervos, de ex. probleme de vedere.

 

De ce cantitate de molibden avem nevoie?
Necesarul la adulţi este de 50 µg pe zi.

 

Care sunt consecinţele posibile ale aportului excesiv de molibden?
Doza în cantităţi de peste 40 de ori mai mare decât necesarul zilnic reduce asimilarea cuprului şi poate duce la carenţe de cupru.



Cupru

Ce rol are în organism?
Cuprul este un microelement vital. Prin asigurarea funcţionării enzimelor, participă la multitudinea proceselor biochimice. Ajută la formarea globulelor roşii, fiind necesar şi pentru menţinerea structurii adecvate a bazei de ţesuturi conjunctive (colagen). Reacţia imunitară aşa-zis naturală sau înnăscută (înglobarea agenţilor patogeni de către celulele sistemului imunitar) necesită şi ea prezenţa cuprului.

 

În ce alimente se găseşte?
Bune surse alimentare de cupru sunt ficatul, salata verde, varza, conopida.

 

Cine sunt persoanele cu risc de carenţă de cupru şi care sunt urmările acestui deficit?
Deficienţa de cupru există şi într-o formă ereditară (boala Menkes), însă mult mai frecventă este carenţa de cupru cauzată de alimentaţie. În lipsa cuprului, fierul nu poate fi integrat în hemoglobină şi apare anemia. În plus, scade reacţia imunitară, se reduce elasticitatea pereţilor vaselor sanguine, creşte nivelul colesterolului în sânge, care reprezintă un factor în predispoziţia la ateroscleroză. Conform unor estimări din Ungaria, deficienţa de cupru apare în proporţii de 10% la ambele sexe. Deficienţa apropiată de nivelul valorii limită poate afecta populaţia în procente mai mari.

 

De ce cantitate de cupru avem nevoie?
Necesarul la adulţi este de 1 mg pe zi.

 

Care sunt consecinţele posibile ale aportului excesiv de cupru?
Pot apărea greaţa, vărsăturile, diareea, însă exclusiv în cazul unor aporturi de multiple ori peste nivelul necesarului zilnic menţionat.



Seleniu

Ce rol are în organism?
Seleniul este un microelement vital. Contribuie la funcţionarea normală a sistemului imunitar. Ca parte a enzimei numite glutation peroxidază, este un element important al protecţiei împotriva radicalilor liberi. Fiind un co-factor al altei enzime, este indispensabil în producerea celui mai eficient hormon tiroidian, a triiodotironinei.

 

În ce alimente se găseşte?
Bune surse alimentare de seleniu sunt carnea animalelor marine şi cerealele.

 

Cine sunt persoanele cu risc de carenţă de seleniu şi care sunt urmările acestui deficit?
Ca urmare a deficienţei de seleniu, apare predispoziţia la infecţii, căderea părului, pierderea părului, se reduce activitatea osteogenezei. În cazurile grave, deficienţa cauzează cardiomiopatie (aşa-zisa boală Keshan) şi afecţiuni ale articulaţiilor (aşa-zisa boală Kashin-Beck). Rezultă din funcţia seleniului că deficienţa cauzează probleme în funcţionarea glandei tiroide, producând simptome similare cu cele ale deficienţei de iod.

 

De ce cantitate de seleniu avem nevoie?
Necesarul la adulţi este de 55 µg pe zi.

 

Care sunt consecinţele posibile ale aportului excesiv de seleniu?
Doze de 10 ori mai mari decât necesarul zilnic cauzează inflamaţii ale pielii, căderea părului şi probleme la nivelul unghiilor



Vanadiu

Ce rol are în organism?
Vanadiul este un microelement neesenţial. Are funcţii biochimice în metabolizarea carbohidraţilor şi lipidelor şi în formarea oaselor.

 

În ce alimente se găseşte?
Bune surse alimentare de vanadiu sunt ciupercile şi cerealele.

 

Cine sunt persoanele cu risc de carenţă de vanadiu şi care sunt urmările acestui deficit?
Până în prezent nu s-au observat boli umane legate de deficienţa de vanadiu.

 

De ce cantitate de vanadiu avem nevoie?
Necesarul zilnic de vanadiu este în jur de 0,03 mg.

 

Care sunt consecinţele posibile ale aportului excesiv de vanadiu?
Nu s-a observat supradozaj de vanadiu pe calea alimentaţiei.



Fier

Ce rol are în organism?
Fierul este un microelement vital. Fiind component al hemoglobinei, asigură transportul oxigenului în sânge. În calitate de co-factor al enzimei numite catalază, participă la protecţia împotriva aşa-zişilor radicali liberi care dăunează organismului. (Radicalii liberi sunt molecule cu energie ridicată care se formează şi în condiţii normale în reacţiile biochimice. Dacă însă din cauza funcţiilor de reglare deteriorate sau alte cauze se formează prea mulţi radicali liberi, aceştia pot ataca alte molecule ceea până la urmă, prin distrugerea unor structuri biologice (de ex. membranelor celulare), poate cauza tulburări funcţionale şi boli.) Pe lângă acestea, fierul joacă un rol important în creşterea, regenerarea celulelor şi funcţionarea sistemului de apărare.

 

În ce alimente se găseşte?
Bune surse alimentare de fier sunt ficatul, cărnurile, ouăle. Fierul din plante se asimilează doar în cantităţi infime.

 

Cine sunt persoanele cu risc de carenţă de fier şi care sunt urmările acestui deficit?
Deficienţa de fier apare mai ales în urma alimentaţiei deficitare. Conform datelor din Ungaria, aportul de fier nu acoperă necesarul, şi mai ales în rândul femeilor, apar carenţe de fier. Acestea duc la anemii, oboseală, scăderea rezistenţei, risc ridicat de infecţii.

 

De ce cantitate de fier avem nevoie?
La copii, în funcţie de vârsta, necesarul zilnic este de 6-12 mg, iar la adulţi de 14 mg.

 

Care sunt consecinţele posibile ale aportului excesiv de fier?
Aportul excesiv de fier cauzează constipaţie, vărsături, diaree, depuneri patologice de fier.



Cobalt

 

Ce rol are în organism?
Are funcţii biochimice în metabolizarea carbohidraţilor şi lipidelor şi în formarea oaselor.

 

În ce alimente se găseşte?
Bune surse alimentare de vanadiu sunt ciupercile şi cerealele.

 

Cine sunt persoanele cu risc de carenţă de cobalt şi care sunt urmările acestui deficit?
Până în prezent nu s-au observat boli umane legate de deficienţa de vanadiu.

 

De ce cantitate de cobalt avem nevoie?
Necesarul zilnic de cobalt este în jur de 0,03 mg.

 

Care sunt consecinţele posibile ale aportului excesiv de cobalt?
Nu s-a observat supradozaj de cobalt pe calea alimentaţiei.

 




© Copyright 2012 Béres Pharmaceuticals Ltd.

Increst Communication