Minerals Glossary

Mineralele şi microelementele se disting în principiu prin cantitatea în care sunt prezente în organism. Fiind disponibile în cantităţi mai mari, mineralele pot fi identificate relativ uşor, însă microelementele pot fi detectate doar în urme, adică organismul nostru le conţine în cantităţi foarte mici. De aici şi denumirea. Mineralele mai sunt cunoscute şi sub denumirea de macroelemente, iar microelementele sub denumirea de oligoelemente.

  • Calciu
  • Potasiu
  • Magneziu
  • Sodiu
  • Iod
  • Fosfor


Fluorine

Fluorine plays a key role in the formation of tooth and bone substance, 95% of it can be found in these two organs. One of the reasons of caries, which is sadly a common disease, is insufficient fluorine intake. If there is lower than 1 mg/litre fluorine in the water supplied in your settlement, extra fluorine intake is needed.
 

What is it for?

  • Bone formation
  • Dental enamel substance formation
     

How much of it do we need?
Surprising as it is, we get the larger portion of our fluorine from water and toothpastes containing fluoride.
 

Where can it be found?
The best fluorine source is good drinking water and mineral waters containing fluorine, but tea and fishbone (sardines) also contain a lot of fluorine.
 

Deficiency states
Tooth growth, ossification disorders and caries. For a protective effect, there is a need for a daily fluorine intake of at least 1.5 mg, which is the most effective prior to teething and during pregnancy.



Iod

 

Ce rol are în organism?
Fiind component al hormonilor tiroidieni, iodul joacă un rol vital în organism.

 

În ce alimente se găseşte?
Alimentele bogate în iod sunt peştii marini şi sarea de mare.

 

Cine sunt persoanele cu risc de carenţă de iod şi care sunt urmările acestui deficit?
Deficienţă de iod apare în condiţiile unui aport zilnic de <20 µg. Deficienţa de iod în formă atenuată cauzează guşă (creşterea în volum a glandei tiroide), iar deficienţa gravă de iod la copii duce la retard intelectual şi fizic (cretinism), iar la adulţi, la insuficienţa glandei tiroide.

 

De ce cantitate de iod avem nevoie?
La copii, în funcţie de vârstă, necesarul zilnic este de 40-150 µg, la adulţi 150 µg.

 

Care sunt consecinţele posibile ale aportului excesiv de iod?
Un aport de iod care depăşeşte cu peste 10 ori necesarul zilnic poate duce la apariţia guşii şi la creşterea nivelului de iod în sânge, apariţia unor iritaţii la nivelul stomacului şi neuniformităţi ale pielii.

 



Fosfor

Ce rol are în organism?

Fosforul este unul dintre elementele cu cea mai mare cantitate prezentă în organism. 85% din acest element se regăseşte în oase. Însă este cunoscut nu doar ca element constructiv, ci şi ca un actor cheie în gestionarea energiei (organismul depozitează energia în legăturile organice de fosfaţi).

 

În ce alimente se găseşte?
Bune surse alimentare de fosfor sunt leguminoasele, seminţele oleaginoase şi brânzeturile.


Cine sunt persoanele cu risc de carenţă de fosfor şi care sunt urmările acestui deficit?
Deficienţa de fosfor apare în primul rând în condiţiile spitalizării, asociată cu boli grave. Lipsa de fosfor în condiţiile cotidiene apare mult mai rar faţă de deficienţa altor minerale.


De ce cantitate de fosfor avem nevoie?
Necesarul la adulţi este de 700 mg pe zi.

 

Care sunt consecinţele posibile ale aportului excesiv de fosfor?
Aportul excesiv de fosfor previne activizarea vitaminei D în organism, reduce asimilarea calciului în sistemul intestinal, iar aceste două efecte cumulate duc la pierderea de calciu.



Calcium

Ce rol are în organism?
Cel mai cunoscut fapt despre calciu este că e componentul – poate cel mai important – al ţesutului osos. Însă trebuie menţionat şi faptul că pe lângă acest rol, calciul are o funcţie centrală în organism şi pentru că este indispensabil pentru contractarea muşchilor, conducerea stimulilor nervoşi, producerii hormonilor, coagularea sângelui, şi participă la transmiterea informaţiei în interiorul celulelor şi la reglarea numeroaselor enzime.


În ce alimente se găseşte?
Cele mai importante surse alimentare de calciu sunt lactatele. În acelaşi timp, se regăseşte în cantităţi considerabile în peştii marini şi legumele cu frunze.


Cine sunt persoanele cu risc de carenţă de calciu şi care sunt urmările acestui deficit?
Cea mai frecventă cauză a deficienţei de calciu este aportul insuficient şi în anumite cazuri nivelul inadecvat al vitaminei D. Deficienţa gravă de calciu se manifestă în spasme şi tulburări ale funcţiei cardiace. Mult mai frecventă este deficienţa de calciu în formă atenuată, care provoacă descuamarea pielii şi crăparea unghiilor, însă cea mai importantă consecinţă adversă a aportului redus de calciu la tineri este dezvoltarea inadecvată a scheletului osos, iar la vârsta peste 35 de ani, scăderea conţinutul de minerale din oase.

De ce cantitate de calciu avem nevoie?

  • La vârsta de 4-10 ani, 600-700 mg,
  • La vârsta de 10-18 ani, 1300 mg,
  • la adulţi 1000-1300 mg,
  • iar la femei însărcinate şi care alăptează, 1200 mg este necesarul zilnic stabilit (WHO).

 

Care sunt consecinţele posibile ale aportului excesiv de calciu?
Un aport zilnic de peste 2500 mg pe termen lung creează o predispoziţie la formarea unui nivel ridicat de calciu în sânge.



Potasiu

Potasiul se regăseşte într-o cantitate de aproximativ 150 grame în organism, aproape fără excepţie în interiorul celulelor, dizolvat în plasma celulară. Cel mai important rol pe care îl joacă, împreună cu sodiu, este în transmiterea stimulilor, fiind un element indispensabil în acest proces.

 

Pentru ce este necesar?

  • Echilibrul acid-alcalin
  • Transmiterea stimulilor la nivelul sistemului nervos
  • Funcţionarea muşchilor
  • Alimentarea cu energie a celulelor

 

În ce cantitate este necesar?
Aportul zilnic recomandat este de 2000 mg la adulţi.

 

În ce se găseşte?
Potasiul se regăseşte în cantităţi mai mici sau mai mari în toate alimentele. Produsele de origine animală conţin mai ales sodiu, iar cele de origine vegetală, potasiu. Conform recomandărilor nutriţionale moderne, se preferă plantele care au un raport sodiu-potasiu mai bun.

 

Deficienţe
În condiţiile alimentaţiei moderne, o deficienţă se formează greu, cauzele acesteia fiind mai ales vărsăturile şi diareea. Funcţia cardiacă este tulburată, apare slăbiciunea musculară şi poate fi deteriorată şi funcţia renală.

 

Supradozaj
Supradozajul potasiului este posibil doar în condiţiile administrării excesive a suplimentelor cu potasiu. Un supradozaj ar însemna un aport de potasiu de 15-20 grame pe zi, situaţie în care apar simptome de intoxicare.



Chlorine

Chlorine in the organism can be found at the highest ratios mainly in the liquid spaces outside the cells and in the gastric acid. In the gastric acid as a constituent of hydrochloric acid, it helps and prepares digestion. In spaces outside the cells, it is bound to sodium-ions and potassium-ions.
 

What is it required for?

  • Acid-base balance
  • Gastric acid production and effect
  • Salt and water balance
     

What is its required quantity?
Chlorine requirement is to be observed in close connection with sodium intake, as its most significant source is common salt. Its mass contains more chlorine and less sodium, so common salt ensures the adequate amount of chlorine for the organism.
 

What foodstuffs contain it?
Among our foodstuffs of natural origin, chlorine can be found in salt at the most significant degree, and the daily requirement is perfectly covered with this amount.
 

Deficiency states
Our dietary habits exclude the emergence of its deficiency state.
 

Toxicity
A chlorine overdose is possible only through the extreme intake of salt in a natural way, but in this case, the primary problem is not the chlorine overdose. Inhaling it in a gas state immediately causes severe poisoning and other impairments.



Magneziu

Ce rol are în organism?
Magneziul este o substanţă minerală vitală. Este indispensabil pentru funcţionarea corespunzătoare a câtorva sute de enzime, fiind necesar de ex. pentru toate procesele care necesită energie, pentru numeroasele faze în metabolizarea lipidelor şi carbohidraţilor, pentru producerea insulinei.

 

În ce alimente se găseşte?
Bune surse alimentare de magneziu sunt cartofii, legumele, peştele şi leguminoasele.

 

Cine sunt persoanele cu risc de carenţă de magneziu şi care sunt urmările acestui deficit?
Carenţa de magneziu este produsă cel mai frecvent de aportul scăzut (diete, cure de slăbire), tulburări de asimilare (diaree cronică), pierderile intense de magneziu, precum şi necesarul crescut (sarcină, alăptare, sportivi).

 

De ce cantitate de magneziu avem nevoie?
Necesarul la adulţi este de 375 mg pe zi.

 

Care sunt consecinţele posibile ale aportului excesiv de magneziu?
Aportul în doze mari poate provoca diaree. La cantităţile care nu depăşesc necesarul zilnic, este minimă probabilitatea apariţiei unor efecte secundare.



Sodiu

Organismul uman conţine aproximativ 80-100 grame de sodiu, deşi în proporţii inverse faţă de calciu şi fosfor, deoarece mare parte se regăseşte în stare dizolvată, şi o mică parte este stocată de oase şi ţesuturi conjunctive. Sodiul – în relaţie strânsă cu potasiul – joacă un rol important în menţinerea aşa-zisei presiuni osmotice. Este la fel de indispensabil şi în transmiterea stimulilor la nivelul sistemului nervos.

 

Pentru ce este necesar?

  • Echilibrul acid-alcalin
  • Transmiterea stimulilor la nivelul sistemului nervos
  • Funcţionarea muşchilor
  • Metabolizarea carbohidraţilor şi proteinelor
  • Reglarea echilibrului de lichide

 

În ce cantitate este necesar?
Un aport zilnic de doar 3 g este suficient. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (WHO), valoarea maximă zilnică în prezent este de 5 g de sare, care corespunde unei cantităţi de o linguriţă. În ţările europene, aportul zilnic efectiv este mult mai ridicat, de 9-12 g. Conform unui studiu efectuat de autoritatea ungară pentru alimentaţie OÉTI aportul poate atinge până la 15-20 grame în Ungaria.

 

În ce se găseşte?
Sodiul se regăseşte în toate alimentele. În unele se găseşte în formă naturală, iar în altele este adăugat prin metodele industriei alimentare.

 

Deficienţe
În condiţiile alimentaţiei actuale, o deficienţă nu se poate forma.

 

Supradozaj
Supradozarea sodiului (consumul excesiv de sare) poate provoca, printre altele, hipertensiune.




© Copyright 2012 Béres Pharmaceuticals Ltd.

Increst Communication